marți, 30 noiembrie 2010

Iubesc

Iubesc ce vad si ce ascunzi
Iubesc ce arati si ce insinuezi
Iubesc ce esti sau imi imaginez
Te iubesc in ochii altora si in ai mei
Iubesc ce aduci si ce arunci
Iubesc intrebarile tale, raspunsurile tale
Iubesc indoielile tale si siguranta ta
Te iubesc simplu si complex

Iubesc ce spui, iubesc cand taci
Iubesc amintirile tale, uitarile
Iubesc mirosul tau, parfumul tau
Iubesc sarutul tau si distanta ce ne desparte

Si iubesc ce iubesti, eu te iubesc
Te iubesc pentru iubirea fara doua fete
Te iubesc si de as putea sa nu iubesc
Sa stii ca te-as iubii la fel

Si iubesc ce iubesti, eu te iubesc
Te iubesc pentru iubirea ce mi-o daruiesti
Te iubesc cu mandria de a te iubii
Pentru ca m-am nascut pentru a te iubii

Iubesc ce esti si ce poti fi
Iubesc ce afirmi si ce negi
Iubesc ce spui si ce gandesti
Te iubesc cu patima si cu pacat
Iubesc ce atragi si ce lasi
Iubesc fericirea ta si tristetile tale
Te iubesc trup si suflet
Te iubesc in crizele tale si in linistea ta
Iubesc ce ceri si daruiesti
Iubesc mangaierile tale si ofensele tale
Iubesc instantele tale si eternul
Te iubesc in cerul tau, in iadul tau

Si iubesc ce iubesti, te iubesc
Te iubesc pentru iubirea fara doua fete
Te iubesc si de as putea sa nu iubesc
Sa stii ca te-as iubii la fel

Si iubesc ce iubesti, te iubesc
Te iubesc pentru iubirea ce mi-o daruiesti
Te iubesc cu mandria de a te iubii
Pentru ca m-am nascut pentru a te iubii

..dedicat fetei pe care nu am gasit-o inca...

luni, 22 noiembrie 2010

Dragostea de frate

            Daca cineva m'ar intreba unde am intalnit prima data dragostea , i'as spune ca aici in casa mea. Nici nu incepusem sa vad bine lumea cu ochii si deja o fata ma strangea in brate, ma alinta, ma saruta si imi spunea ca ma iubeste. Eram prea mic sa imi dau seama, nu puteam sa inteleg acele cuvinte, dar ma simteam in siguranta si asta era tot ceea ce conta. Am mai crescut si apoi am inteles, ca fata aceea, cu ochii mari si verzi, care avea grija de mine si'ar fi facut orice sa imi fie bine, era parte din mine. Mereu in preajma mea, mi'a fost si mama si prietena si sfatuitor, dar mai presus de toate mi'a fost sora pan' la moarte. Ei ii multumesc pentru ca m'a invatat sa iubesc. Ea a sadit in mine o floare, care a inflorit in marea ei splendoare si mi'a umplut sufletul de ardoare.
             Ce pot sa zic, intr'adevar am fost un norocos. Am avut avantajul de a avea o femeie puternica. langa mine, inca de cand ma stiu. Ea m'a facut sa ma simt iubit si tot ea m'a invatat ca dragostea nu trebuie sa o tii doar pentru tine, ci trebuie sa o imprastii peste tot in jurul tau. Trebuie sa recunosc, ca am fost si mai norocos de atat pentru ca Dumnezeu mi'a dat nu una, ci doua surioare.
             Asadar, dragostea, in formele ei incipiente, am inceput sa mi'o canalizez catre cele doua surioare, iar cea mica a invatat si ea de la mine si surioara noastra mai mare ce este dragostea.
             Dragostea intre frati e un sentiment foarte puternic, atat de puternic incat il iei cu tine in mormant. Orice s'ar intampla, eu nu as renunta la dragostea pe care le'o port lor si stiu, ca nici ele, pentru nimic in lume nu ar inceta sa ma iubeasca. In cine oare iti poti pune baza mai mult, daca nu intr'un frate? Cu cine oare, daca nu cu el, te poti deschide ca o carte? Cine oare este acolo pentru tine, oricat ar fi de departe? Cine te iubeste neconditionat si si'ar da viata pentru tine? Cine altcineva ar putea sa'ti spuna "Te iubesc!" si tu sa nu ai niciun dubiu? Raspunsul la toate aceste intrebari il stiu toti cei care au frati si/sau surori.
            Dragostea mea si a lor e la fel de puternica si in prezent, suntem unul pentru toti si toti pentru unul. Le multumesc, caci eu trec printr'o perioada foarte grea si doar ele au puterea, se lupta si reusesc sa ma mentina pe linia de plutire. Ce m'as fi facut oare daca nu erau ele? Mai mult ca sigur ca numai eram nici eu...
             Cineva mi'a furat dragostea! S'a intamplat si in trecut, s'a intamplat si in prezent si poate o sa se intample si in viitor. Dar oricat as avea de suferit si indiferent de cate ori am sa cad, stiu ca ele imi vor intinde mana sa ma ridice si nu numai atat, ci vor si reusi sa ma ridice.
             Pe lumea asta mule lucruri pot fi furate, in ceea ce ma priveste....NICIODATA, dragostea de frate!

vineri, 19 noiembrie 2010

Dragoste de....mine!

            Cand durerea te apasa, brusc observi ca nu'ti prea pasa... Ca esti bleg si'ar fi mai bine, sa te gandesti si la tine. Multe palme de la viata, mi'au fost trase peste fata, Si acum ma intreb pe mine, "Daca nu eu, atunci cine?", Cine as vrea eu sa'si doreasca, sa ajunga sa iubeasca, sau macar sa ma cunoasca...
           Asa este in lumea mea, sa ma vada cine'o vrea, caci atat cat eu ma vad, poa' sa fie si prapad. Si chiar daca'i tragedie, las' sa fie... Daca eu m'apreciez, stiu cu ce ma etalez si ce vreau subliniez, in final ce pot obtine? Dragoste, ca doar nu profit de mine. De aia e bine cat traiesti, sa inveti sa te iubesti, sa ai drag sa te vinzi greu, sa nu fi vandut mereu.
           Se intampla sa mai pici, in gropi mari sau in gropi mici...Si de groapa e prea mare, o sa ai zile amare, ca o sa vrei sa iesi la aer si o sa vezi cat esti de fraier, ca acolo esti doar tu cu tine si vrei sa te ajute, cine? Numai atunci vezi de poti, din belele singur sa te scoti.
          Indrageste'te cat poti de tare, fa din tine un om mare, fa din tine un ideal si transforma'l in real!
          Sunt la fel ca inainte, dragostea imi vine'n minte! Ma iubesc cat pot de mult, fac din mine altar de cult, caci oricat ai fi iubit, toti ajungem la sfarsit. Si in sfarsit ce ai lua cu tine? Tu poti lua ce vrei, iar eu... pe mine!

miercuri, 17 noiembrie 2010

Cu ea sau fara ea... viata merge mai departe!

             Imi placea sa cred despre mine ca sunt un tip cu o coloana vertebrala. Mai mult de atat, eram sigur de asta. Apoi a aparut ea si mi'a frant coloana, m'a paralizat, mi'a dat "de m'a julit", cum zice amicul nostru de pe Tg. Ocna. Mi'am pierdut mintile, am luat'o atat de razna, incat lumea'mi parea atat de stearsa si lipsita de culoare. Ganduri negre mi'au trecut prin minte, dar Cineva acolo sus ma iubeste...
            A fost o persoana speciala pentru mine, am nutrit atatea sentimente pentru ea si totusi cine este ea, ca eu si alte persoane speciale pentru mine, sa suferim din vina ei? Speciala a fost pentru ca eu am vrut sa fie asa, pentru ca eu am vrut sa o vad asa. In realitate e doar o persoana si ar fi fost speciala cu adevarat, daca m'ar fi iubit si apreciat, pentru ceea ce sunt. Intr'un final, nu pot decat sa'i multumesc, ca nu m'a chinuit mai mult si ca m'a eliberat dintr'un regim in care oricum nu imi era bine. Exista acolo undeva o fata care se va bucura cu adevarat de ceea ce sunt eu, o fata care ma va face fericit, o fata care va sti ce vrea de la mine, o fata care va avea dragostea mea neconditionata, asa cum a avut'o si ea, dar peste toate, o fata care va sti sa se bucure de/cu mine!
          Nimic nu e intamplator si daca ea numai este acum langa mine, inseamna ca asa trebuia sa se intample. Nu pot si nici nu vreau sa ma cert cu Divinitatea, ori sa ii cer explicatii, pe care probabil nici nu as putea sa le diger. Ce a fost, a fost! Poate ca nu am fost suficient de bun pentru ea sau poate din contra, am fost prea bun. Realitatea este ca in viata alegi sa traiesti langa persoana careia ii iubesti partile pozitive, dar si careia ii tolerezi partile cele negative. Asa cum eu am acceptat'o cu bune si cu rele, asa ar fi trebuit sa ma accepte si ea pe mine si atunci am fi fost fericiti. Ceva a lipsit....si ce altceva, daca nu dragostea....caci ea nu m'a iubit. Nici macar atat cat imi iubesc eu un prieten, sau cat isi iubeste un om cainele.
         In concluzie, ea numai e si in mod sigur va fi in locul ei altcineva, care o sa ma merite si pe care o sa o merit. Mai devreme sau mai tarziu, oricine vrea sa iubeasca, isi va gasi sufletul pereche. Poate ca ar fi mult mai usor daca unii oameni ar inceta sa mai poarte masti si sa se ascunda in spatele aparentelor. In mod sigur ar fi mult mai usor daca unii oameni nu s'ar mai juca cu dragostea, cu cuvintele "Te iubesc!" si cu sentimentele semenilor lor. Dar cine sunt eu sa judec?
         Totul a fost o lectie, la al carei final m'am comportat ca un copil ce nu vrea sa invete si se minte singur ca e prea greu pentru el. Acum mi'am invatat lectia si totul e mai clar...Cu ea sau fara ea...viata merge mai departe!

marți, 16 noiembrie 2010

Poveste de iubire, durere si dezamagire...

            Ai aparut in viata mea, cand eu habar n'aveam ce inseamna dragostea. Te'am intalnit, culmea...in casa mea, intr'un moment in care,sa fi vrut si nu as fi putut, sa iti ofer iubirea. Tu erai doar o copila, draguta foc si atat de fragila, iar eu eram un visator, ce avea mai mult de'o fata in vizor... Te'am respectat, n'am vrut sa iti fac rau si nu m'am jucat cu sufletelul tau. Stiam ca nu am ganduri serioase si ca te'as atrage'n mreje ticaloase. Am ramas amici, nimic mai mult...dar iata, timpul a trecut. Nici patru ani in care, am invatat ca dragostea exista si ca doare, nici patru ani de zile, nu m'au facut sa uit de tine si sa renunt la gandul, ca ai putea sa fi cu mine. Si iata ca destinul mi te'a scos in cale, ca viata sa ma supuna iara, la mare incercare...
           Totul a inceput ca in vis, parca inotam prin paradis, timpul parca tinea cu noi si dansul ce'l dansam era in doi. Tu mi'ai promis, eu ti'am promis...credeam ca pentru toate avem permis si timpul a inceput sa fuga, iar eu am devenit o sluga. O sluga credincioasa, poate putin fricoasa, in slujba dragostei... ca mai tarziu sa aflu, ca tu nu ma mai vrei. Am trecut cu tine, in timp atat de scurt, prin lucruri fine...oh Doamne, si ne era atat de bine. Lucruri de loc putine, momente dulci, ecouri cristaline...ai devenit parte din mine!
           Apoi am inceput a ne certa, din lucruri mici...nu merita! Eu cred ca n'a fost anormal, discutii mai exista, chiar din ceva banal, caci nu poti cere in asta lume, sa nu existe'n oameni "spume". Greseala mea ce n'am sa'mi iert, este ca ar fi trebuit sa fiu decent, sa stau pe acelasi plan cu tine, sa nu te pun mai sus de mine. Caci tu ai interpretat gresit si nu ai vrut sa vezi ca te'am iubit. Ai vrut sa vezi doar slabiciune, acolo unde era doar pasiune. M'ai acuzat ca te sufoc, cand eu doar te iubeam cu foc si de'as putea timpul sa'ntorc, ti'as arata ca as fi putut sa fiu si porc... Daca nu am fost asa, a fost nu pentru ca nu pot, ci pentru ca n'as fi putut, inima din piept sa imi scot. Eu te'am iubit curat mai fata si nu stiu daca o sa mai pot iubi vreodata. Caci inima in piept mi'e arsa, ca simt acum ca totul a fost o farsa.
          Mi'ai spus atatea vorbe bune, un milion de promisiuni nebune, vroiai si tu sa fim noi doi pe veci, pan'am ajunge doua lesuri reci. Totul s'a transformat in scrum, iar tu acum iti vezi de drum. M'ai parasit ca pe un nimeni, intr'o clipa si sufletul din mine tipa.
          El striga de atunci fara oprire, tanjind mereu la fericire, o Poveste de iubire, durere si dezamagire...

luni, 15 noiembrie 2010

Dragostea - joc de societate

            Unul dintre cele mai frumoase jocuri de societate din prezent, unde intotdeauna exista maxim un castigator si minim un pierzator este Dragostea. Jocul in care exista o singura regula, ce trebuie urmata pentru a nu fi cel ce pierde si anume: "Nu te indragosti!".
            Jocul pentru care nu ai nevoie de carti, piese, table etc. si pe care il poti juca oricand, oriunde si cu oricine. Tehnica cel mai des utilizata pentru a obtine victoria este bluff-ul.

            Cheile succesului sunt minciuna si prefacatoria.
            Cum se joaca? E simplu, gasesti cu cine sa joci, il/o ruinezi si apoi te muti la alta masa, unde sunt jucatori care prezinta mai mult interes si de la care poti stoarce mai mult.
            Care este satisfactia? Nu stiu inca. Nu am iesit niciodata invingator la acest joc. Banuiesc insa, ca nu te bucuri de victorie, ci doar te bucuri ca nu esti cel invins.
            Jocul la care, orice invingator ajunge intr'un final sa fie invins. Si asta poate pentru ca si cei mai buni jucatori, ajung sa isi doreasca sa piarda...
            Ce multi nu inteleg este, ca miza acestui joc nu consta in jetoane, ci in bucati de suflet. Castigatorii nu au ce face cu castigurile si le dau la spate, in timp ce pierzatorii le simt lipsa poate pana la sfarsitul vietii...
            Desi Dragostea nu se joaca neaparat pe dezbracate, atunci cand pierzi te simti mai gol ca niciodata...
            De ce considera unele persoane ca Dragostea ar fi un joc? De ce realizeaza ca nu este asa, abia dupa ce raul a fost facut? De ce? De Ce? DE CE?
            Prea multi "De ce?"....deja risc sa o dau in alt joc...numit "VIATA"....

duminică, 14 noiembrie 2010

Daca Dragoste nu e, nimic nu e...

            Daca te'ai simtit vreodata gol pe interior, vidat, secat de vlaga, daca tot ceea ce se misca in jurul tau ti'au parut doar culori sterse si ramasite ale Universului pe care il stiai odata...E clar prietene, te gasesti in situatia din care si eu incerc sa scap. Dragostea vine si iti promite luna si stelele de pe cer, iar atunci cand pleaca, nici macar numai sunt pe cer, acolo unde erau odata.
            E trist, dar asta e realitatea si totul pentru ca lumea devine din ce in ce mai rea, viata din ce in ce mai grea, banul din ce in ce mai important si necesar.
           Oare atunci cand nu existau masini, bani, cluburi, localuri, restaurante etc, oare atunci oamenii nu se iubeau intre ei?
           In ziua de azi, nici nu stii cum sa ii mai arati unei femei ca o iubesti. Daca esti foarte atent cu ea si ii faci toate poftele, esti sufocant si slab. Daca nu esti atent si nu ii faci toate poftele, esti ignorant, indiferent si puternic (doar ca numai e bine ca esti puternic). Oricum o dai tot nu e bine...
           Calator, printre suflete de piatra, ma lovesc de zidul indiferentei tale, te strig, insa esti prea departe..
           Pentru mine lucrurile sunt simple, dar povara deloc usor de dus in spate, caci, daca Dragoste nu e, nimic nu e...